E Acel Cineva...

"Dreptatea Ta,Dumnezeule,ajunge pana la cer;
Tu ai savarsit lucruri mari: Dumnezeule,cine este ca Tine?" Ps.71:19


Uneori nu inteleg.
Uneori nu mi-e dat sa pricep ce se intampla in jurul meu ;poate ca in asta se ascunde "misterul vietii": daca am intelege tot ,nu ar mai exista emotie,suspans,intrebari.Nici nu trebuie sa inteleg. Trebuie ,dar,sa spun ca desi poate ca intelegerea tainelor din jurul meu e oarecum "nedezvoltata",ma incred in Cineva. E Acel Cineva care mi-a promis ca ramane langa mine ,si a ramas. Nimeni nu e ca El! Nimeni! Sunt onorata sa ma numesc copilul Lui. Si desi de prea multe ori o cam dau in bara ,El e din nou acolo sa ma ridice,sa ma invete ,sa ma imbarbateze,sa-mi deschida ochii inimii si ai mintii sa realizez ca nimic nu e la intamplare.Nimic!
Aseara am vorbit cu fetele despre trecutul meu.Nu-mi vine sa cred ce repede s-a scurs timpul.Mi-am adus aminte de perioada zbuciumanta de acum 3-4 ani.Afost greu.Credeam ca niciodata n-am sa trec peste. Si guess what,am trecut! Si guess how: cu ajutorul Lui Dumnezeu! Si guess why :pentru ca El e bun si drept si niciodata nu de departeaza de copiii Lui atunci cand acestia se afla in suferinta .A fost acolo cand totul imi parea o ruina,cand ma simteam o fiinta ratata si goala, m-a atins ,m-a umplut de prezenta Lui!
Am avut atatea vise,atatea rugaciuni inaltate spre Tronul Lui si mi-a raspuns!La vremea potrivita ,a facut-o! Imi amintsc cand ma rugam sa ajung la Cluj,sa intru la facultate la buget , sa intalnesc oameni alaturi de care sa cresc ,sa cresc si iar sa cresc;El mi-a ascultat rugaciunile asa cum a stiut El mai bine si inca mi-a oferit mult peste ceea ce am cerut!Intotdeauna e asa ;) Intotdeauna parca are bonusuri :) Si cum sa nu ma laud cu Dumnezeul meu? Si cum sa nu Ii multumesc pentru bunatatea care si-a aratat-o fata de mine?Nu e meritul meu,ci doar indurarea Lui mare!
Sunt increzatoare pe deplin in Dumnezeul meu si stiu ca la vremea potrivita,imi va asculta si rugaciunile actuale.E asa fain sa trec prin viata asta de mana cu El.Ma simt in siguranta.Ma simt protejata. Am incredere ca Dumnezeu imi va purta de grija indiferent de imprejurarile in care voi fi! E asa de minunat sa te stii in bratul Lui .E asa de minunat!

"Toate isi au vremea lor ,si fiecare lucru de supt ceruri isi are timpul lui." Proverbe 3.1

CU DUMNEZEU TOATE LUCRURILE SUNT POSIBILE!

Dumnezeu e mult mai mult decat cerul.
e mult mai mult decat o cerere implinita.
e mult mai mult decat un sentiment sau o simtire.
e mult mai mult decat ce crezi tu ca e.
e mult mai mult decat pastorul care predica si predica si predica.
e mult mai mult decat o religie .
e mult mai mult decat o o casa,o masina,un prieten/a,telefon etc.
e mult mai mult decat am putea pricepe noi,oamenii,cu limitarile noastre.

Dumnezeu e necuprins in bunatate !
Se implica in viata fiecarui om,da! a fiecarui om in parte!"Imposibil"poti sa spui,dar e lucrul care il face deosebit! Da ! El poate face asta pentru ca e Dumnezeu !Si da,e Tatal meu :)

CU DUMNEZEU TOATE LUCRURILE SUNT POSIBILE!

I quit !

Subsemnatul, va aduc la cunostinta decizia irevocabila de a demisiona oficial din functia de adult pe care o detin acum abuziv. Dupa o analiza detaliata a situatiei, m-am hotarat sa ma retrag si sa preiau atributiile unui copil de sase ani, cu toate drepturile si indatoririle pe care le-am avut candva, dar la care am renuntat cu prea mare usurinta.
Vreau sa desenez cu creta colorata pe strada unde locuiesc, atunci cand trec oameni maturi si importanti spre serviciu, si sa nu-mi pese de stresul lor in lupta cu minutele si traficul care ii asteapta.
Vreau sa fiu mandru de trotineta mea cea rosie, fara sa ma intereseze cat costa asigurarea pe anu viitor.
Vreau sa cred sincer ca bomboanele Tic-tac sunt mai bune decat banii, pentru ca le poti manca.
Vreau sa stau intins la umbra unui copac, cu un pahar de limonada in mana si cu ochii la norii pufosi care alearga pe cer, intrebandu-ma cu uimire de ce adultii nu fac la fel.
Vreau sa ma intorc in trecut, la vremurile cand viata era simpla
Atunci cand totul se rezuma la cele sapte culori, cinci poezii, zece cifre si vocea mamei care ma chema la masa cand nu imi era foame.
Vreau inapoi, atunci cand nu imi pasa de cat de putine lucruri stiam, pentru ca nici nu stiam cat de putine stiam
Vreau sa cred, ca odinioara, ca totul pe lumea asta este fie gratuit, fie se poate cumpara cu pretul unei inghetate la pahar.
M-am maturizat prea mult si nici nu mai stiu cand m-am trezit mare. A fost cu siguranta un abuz si imi cer iertare.
Am ajuns astfel sa aflu ceea ce nu ar fi trebuit: razboaie si purificarii etnice, copii abuzati si copii
murind de foame, divorturi, droguri in licee, prostitutie, justitie corupta, furt intre colegi, politicieni de mahala, biserici de homosexuali, frati invrajbiti fara bani, ura, barfa.
Am aflat despre materialism nedialectic si mame denaturate , care isi vand copilele de 12 ani unor animale cu chipuri de barbati, pentru un televizor de ocazie.
Ce s-a intamplat cu timpul cand aveam impresia ca moartea este un concept de poveste, ca doar imparatii batrani mor ca sa faca loc pe tron printilor tineri, casatoriti cu printese castigate in urma ultimei zmeiade?
Unde sunt anii cand mi se parea ca tot ce ti se putea intampla mai rau in lume era sa nu fii ales in echipa lui Menica repetentul, atunci cand jucam fotbal in spatele scolii?
Vreau sa ma reintorc la vremea cand toti copiii citeau carti folositoare, cand muzica era neotravita, cand televiziunea era pentru stiri si emisiuni de familie, fara sex explicit si violenta implicita la fiecare zece secunde.
Vreau desene animate cu Donald Duck, peripetiile echipajului "Speranta", navigand cu "Toate panzele sus" si pe mama citindu-mi despre Iosif si fratii sai.
Ce bine era cand credeam, in naivitatea mea, ca toata lumea din jur este fericita deoarece eu eram fericit!

Promit solemn ca, imediat ce o sa-mi reiau atributiile de copil, o sa-mi petrec dupa-amiezile catarandu-ma in copaci, calarind bicicleta varului Cristi si citind Robinson Crusoe, ascuns in coliba injghebata din ramuri si frunze de fag, in spatele gradinii.
Imi iau angajamentul ca nu o sa imi pese de ratele casei, de facturile de telefon, curent, gaze, apa, gunoi, cablu Tv si Internet, asigurari pentru masini, asigurari de sanatate, taxe anuale de proprietate, credit-carduri, iarba netaiata, computerul virusat si faptul ca masina a inceput sa vrea la mecanic.
Va asigur ca nu o sa fiu pus in incurcatura atunci cand o sa fiu intrebat: "Ce-o sa te faci cand o sa cresti mare?", deoarece acum stiu: vreau sa fiu COPIL.
Gata cu plecatul la serviciu cand ar trebui sa dorm si sa-l visez pe Florin Piersic - Harap Alb, gata cu stirile despre teroristi, bombe si caderi de avioane.
Gata cu barfele anturajului, care nu-mi dau pace nici la biserica, gata cu hernia de disc, par grizonat, ochelari pierduti, medicamente scumpe si dinti de portelan.
Gata, stop, cedez!
Demisionez din functia de ADULT.
Vreau sa cred in sinceritatea zambetelor, nobletea vorbelor, o lume a cuvantului dat si respectat, a
dreptatii, a pacii, a viselor implinite, a imaginatiei innobilate, a ingerilor buni si a omului dupa chipul
si asemanarea Lui Dumnezeu.
Vreau sa am iarasi sase ani si jumatate si sa stau in bratele Lui Isus.
Fiti voi mari si importanti, si ocupati, si ingrijorati.
Eu vreau sa cresc MIC!

[ Dreptul de autor nu-mi apartine ]